Am studiat eficacitatea şi tolerabilitatea alendronatului, risedronatului (administraţi săptămânal, 18 luni) şi ibandronatului (administrat lunar, 12 luni), urmărind prevenirea fracturilor de fragilitate şi efectele adverse la 235 pacienţi cu osteoporoză. Fracturi atraumatice au apărut în 5,3% după alendronat, în 2,02% după risedronat, şi în 0% după ibandronat. Tulburările digestive superioare s-au datorat exclusiv alendronatului în 35,7%, risedronatului în 7,0% şi ibandronatului în 2,5% din bolnavi. Tratamentul cu alendronat a fost abandonat în 10,7%, cel cu risedronat în 3,0%. Toţi bifosfonaţii au fost eficienţi în prevenirea fracturilor de fragilitate. Ibandronatul şi risedronatul au provocat cele mai puţine efecte adverse gastrointestinale. Complianţa a fost cea mai bună la ibandronat, ceea ce poate fi atribuită efectelor sale adverse rare, uşoare şi administrării lunare.
Cuvinte cheie: alendronat, risedronat, ibandronat, fractură de fragilitate, efecte adverse gastrointestinale